Sticla de Boemia, denumită în mod tradițional cristal de Boemia, este sticla produsă în regiunile Boemia și Silezia, în prezent părți ale Republicii Cehe. Este recunoscută de secole pe plan internațional pentru calitatea sa, precum și pentru măiestria, frumusețea și designurile deseori inovatoare. Articole decorate manual, gravate, suflate și pictate, de la cupe de șampanie la candelabre enorme.
Săpături arheologice indică faptul că cele mai vechi situri de fabricare a sticlei din regiune datează din jurul anului 1250 și sunt situate în Munții Lusațieni din Boemia de Nord. Înțelesurile pentru termenii „cristal” și „sticlă” se schimbă în funcție de țară. Cuvântul „cristal” presupune, în cea mai mare parte a lumii occidentale, prezența plumbului. În Uniunea Europeană, doar produsele din sticlă care conțin cel puțin 24% oxid de plumb pot fi denumite „cristal de plumb”. Produsele cu mai puțin oxid de plumb sau produsele din sticlă cu alți oxizi metalici folosiți ca înlocuitori pentru oxidului de plumb trebuie să fie etichetați „cristalin” sau „sticlă de cristal”. Prezența plumbului în cristal înmoaie sticla și o face ușor prelucrabilă prin tăiere și gravare. Plumbul crește greutatea paharului și face ca sticla să difuzeze lumina. Sticla poate conține până la 40% plumb, dacă se dorește obținerea durității maxime. Pe de altă parte, cristalul poate conține mai puțin de 24% plumb dacă prezintă o proporție mare de oxid de bariu, ceea ce asigură o difracție a luminii de înaltă calitate.
Lucrătorii din sticla de Boemia au descoperit că amestecul de potasă și cretă conduce la obținerea unei sticle incolore transparente, mai stabile decât sticla din Italia. În secolul al XVI-lea, termenul „cristal de Boemia” a fost folosit pentru prima dată pentru a distinge calitățile sale de sticlă realizată în altă parte. Această sticlă nu conținea plumb, așa cum se crede în mod obișnuit. În plus, s-au folosit alte resurse locale, precum lemnul pentru arderea cuptoarelor și cenușa de ardere pentru obținerea potasei. De asemenea, au fost utilizate cantități masive de calcar și silice. Dioxidul de siliciu este partea componentă cea mai importantă a sticlei și a silicaților, a căror cea mai reprezentativă formă este cuarțul.
În luna decembrie (și nu numai) avem ocazia să utilizăm paharele de șampanie cu băutura faimoasă, simbolul eleganței și al rafinamentului. Este important să alegi paharele de șampanie corespunzătoare; calitatea, stilul, forma și grosimea paharului vor ajuta la menținerea nivelului de aer din băutură.
Unul dintre cele mai atractive tipuri de pahare pentru șampanie sunt cele din cristal realizate prin inserții elegante, decorate cu tăieturi și finisaje manuale. Deși acest tip de pahar nu oferă transparență în întregime, consumatorul va putea observa culoarea șampaniei prin reflecție.
Paharele alungite, cunoscute sub denumirea de „flute” sunt principala recomandare în materie de pahare de șampanie, deoarece forma cupei este utilă și adaugă o notă perfectă aromei pure a șampaniei, la cea mai bună calitate. Cu ajutorul cupei cilindrice și înguste în partea superioară, băutura nu își va pierde bulele ușor, păstrând șampania proaspătă pentru mult timp. Piciorul paharului de șampanie flute este suficient de lung astfel încât se poate evita cu ușurință încălzirea băuturii, păstrând șampania rece.
